Cum să te ferești de trăsnet pe munte – ghid de siguranță în drumeții

Ca să știm cum să ne ferim, trebuie mai întâi să înțelegem puțin fenomenul. Nu stă Zeus pe un nor și alege la întâmplare după cine să arunce fulgere :)) – e un proces natural, dar destul de logic, dacă îl înțelegem.

Distribuie!

Trăsnet văzut de pe un traseu de drumeție montană.

Cum se formează trăsnetul

Apa de la nivelul solului se evaporă și urcă în atmosferă. La altitudine, unde temperaturile sunt foarte scăzute, vaporii se transformă în picături de apă și cristale de gheață. Acestea se ciocnesc între ele și, prin frecare, se încarcă electric: partea de jos a norului devine negativă, iar partea de sus pozitivă.

Norul încărcat negativ „induce” în sol sarcini pozitive, ca atunci când apropii un magnet de bucăți de fier. Aceste sarcini pozitive se adună mai ales în vârfuri și obiecte izolate: stânci, copaci, cruci metalice, chiar și corpul uman.

Din nor pornesc „lideri descendenți” (canale de aer ionizat încărcate negativ), iar din sol pornesc „lideri ascendenți” (canale de aer ionizat încărcate pozitiv). Când cei doi se întâlnesc, se formează un canal și are loc descărcarea bruscă de energie: trăsnetul.

Curentul trece prin acel obiect către sol (care joacă rol de „rezervor de sarcini”), iar aerul se încălzește instantaneu, producând dilatarea bruscă pe care o auzim sub forma tunetului.

După impact, curentul se poate răspândi prin sol, mai ales dacă acesta este umed. Apa, inclusiv cea din ploaie, lacuri sau râuri, conduce electricitatea și poate transporta curentul pe distanțe mai mari. De aceea, este periculos să stai pe malul apelor sau în zone ude în timpul furtunilor, iar faptul că ești ud reduce rezistența corpului și crește riscul de electrocutare.

ACCESA – Drumeție începători: Circuitul Peșterii cu Ghețar Vârtop – Mărgău, Munții Vlădeasa

195 lei

Google Calendar

Cum reducem riscul de a fi trăsnit pe munte

Poate părea că „peste tot trăsnește”, dar adevărul e că putem face câteva lucruri clare pentru a ne proteja:

Regula ,,Fii cel mai mic”:
– Încearcă să te afli cât mai jos față de relieful din jur.
Dacă ești pe un vârf, coboară spre creastă.
Dacă ești pe creastă, coboară pe versant.
Dacă ești pe un versant, continuă coborârea până la limita platoului.
Acolo, încearcă să rămâi mai jos decât nivelul vegetației din jur, ghemuit cu tălpile apropiate.
– Pe un platou deschis și lipsit de relief sau vegetație, riști să devii cel mai înalt punct din zonă și, implicit, un punct probabil pentru formarea trăsnetului, motiv pentru care astfel de locuri trebuie evitate în timpul furtunilor.
– Nu sta pe malul lacurilor și evită cursurile de apă.
Distanță în grup
– Dacă suntem mai mulți, nu stăm lipiți unii de alții. Fiecare la 10–15 m distanță, ca să nu fim toți afectați de aceeași descărcare.
În pădure
– Riscul să fii lovit direct e mic, dar există alte pericole provocate de rafalele de vânt, doborâtuid de copaci sau:
- la conifere (rădăcini superficiale), trăsnetul se poate propaga prin sol,
- la foioase (rădăcină adâncă), coroana poate cădea și provoca răni.
- Zone mai sigure: liziera pădurii sau mici poieni, unde nu există copaci mari care pot cădea peste tine.
Cortul
– Un cort singur pe un platou expus NU e sigur.
– În schimb, un cort într-o căldare mică, ferit de vârfuri și apă, oferă protecție rezonabilă. Important: Campează la minim 50 m de lacuri, izvoare și râuri.
Sursele de apă
– Părăsește imediat malurile lacurilor și râurilor, apa e bun conductor și atrage descărcările.
Bețele de trekking și obiectele metalice
– Nu le mai folosim, le prindem de rucac, cu vârfurile în jos:
Poziția de siguranță
– Dacă ești prins pe teren deschis fără vegetație și ni poți ieși din el în timp util, poți stai ghemuit pe o bucată de izopren (dacă ai) cu picioarele apropiate.

Prevenția contează cel mai mult

Studiază prognoza meteo înainte de tură.
Pornește devreme în drumeție, pe timpul nopții sau dimineața sunt șanse mai mici de furtună.
Urmărește cerul: norii negri, vântul rece brusc și tunetele în depărtare sunt semne clare de furtună.
Norii cumulonimbus (în formă de „ciupercă” uriașă) anunță adesea furtuni cu descărcări electrice.

CONCLUZIe:

Trăsnetul nu e un fenomen aleatoriu, ci un joc de sarcini electrice între nor și pământ. Dacă știm unde se adună aceste sarcini și evităm să fim „cel mai atractiv punct” pentru fulger, putem reduce mult riscul în timpul drumețiilor.

Cum să te ferești de trăsnet pe munte – ghid de siguranță în drumeții